"FUSSATOTI RITORNATE VIRTUALMENTE ALLE VOSTRE ORIGINI"

 

 

 

 

 

BUON COMPLEANNO NINO ANCORA PER ALTRI "TANTI ANNI"

 

Finalmente Nino ha raggiunto gli 80 anni, una buona occasione per riunirci noi fratelli per festeggiare insieme il suo compleanno. Si sono uniti a noi Maria e Rina, e qualche altra cugina ci ha raggiunto per telefono. E' il primo di noi fratelli a raggiungere questo traguardo, a breve seguiranno le sorelle più grandi e poi gli altri tre. Ospite Francesca Pellicanò, la nostra cugina canadese che si è unita a noi per festeggiare Nino.

 

 

 

CARIZZI E CARAVIOLI ... EU MI RICORDU …

Penza … ripenza e penzattilla ancora

prima mi menti a scritto sta’ palora,

rileggi … prima mi nesci fora i’ ccà,

ndi chidhu chi scrivi rispetta a’ verità.

 

I

Eu mi ricordu quando chi’ nascìa,

… no, chistu  non tu’ po’ tu ricurdari,

dissi na bbuci d’intra a testa mia,

… però mu’ cuntaru zziani e genitori.

 

II

I nati prima i mia erinu tanti

ma non tutti erinu viventi.

Ninì, Mariuzza e Liandredha

e dopu carc’annu rruvau Linedha.

 

III

Natalizia era u veru nomu

ma nonnu Ninu a’ chiamava Natalina

non s’imbrugghjava cu’ ssu novu sonu

nascìu a Natali, non era pascalina.

 

IV

Chidhu prima i mia ndeppi sfurtuna,

mortu nascìu, ch’era troppu rossu,

e prestu fu calatu nda nu fossu

c’a luci chi faciva a’ grandi luna.

 

V

Pi’ parti  du’ nonno Micu si chiamava,

ma a’ mamma  non si rassignava,

u nomu i so’ patri vuliva rricurdari

e n’atru figghiu vuliva parturiri.

 

VI

Ma vinni u me’ turnu, ndo quarantasetti.

Annu di luttu … u nonnu Ninu si ndi jiva,

annu contentu pa’ nova vita chi nasciva,

e me’ mamma chi ciangiva pi’ rispetti.

VII

A mammina chi ssistìu durant’ u partu

fici na smorfia … comu s’era mortu,

scarsu, risinatu e malufattu … pariva,

ma … a’ mamma a fidi i Diu nci cunfidava.

 

VIII

Non fua chiamatu Micu comu vuliva

cu’ ziu da Merica vinutu ndo stramenti

pa’ morti du’ patri, ma cu tanti sentimenti

nda l’acqua santa cu’ so’ nomu mi calava.

 

IX

Figghj masculi idhu non ndaviva

e  u’ so’ nomu nudhu u ricurdava.

Mè mamma e mè patri furu contenti,

a cuntintizza a’ spartiru chi’ parenti.

 

X

Passaru i lutti e passaru puru l’anni

e quandu a mamma quasi a quarant’anni

u Signuri finalmente a’ ccuntintau,

ndo cinquanta n’atru Micu idha ccattau.

 

XI

… Eu chistu però non mu’ ricordu …

Gilusu di me’ frati nnacaricchju,

a mìa mi russigghjava sulu nu frischju,

a stortàina mi pirciava puru l’ossa,

cumpagna mia … finu all’orru da fossa.

 

XII

U tempu passava e di cursa si ndi  jhiva

luvandusi i me’ anni, e puru chidhi i ll’atri,

parenti e zziani, nonni , mamma e patri,

senza riguardu  … luntanu  scompariva.

XIII

….  E ora ncumincinu i ricordi ….

Eu mi ricordu quand’erimu figghjoli

quantu carizzi e quantu caraviòli

di’ zziani,  genitori, e nonni …

 cumpari, cummari e sangiuvanni.

 

XIV

Eu mi ricordu quandu  piccirìdhi

spartivimu cu’ soru e fraticedhi

cuzzuli, cuttèi, misiluchi e ravioli

e tanti  carizzi … e tanti i caraviòli.

XV

Eu mi ricordu quandu crisciutedhi,

finuto u tempu ch’erimu figghjòli,

a  scola ndi mandaru mi mparamu

littiri e numiri … e non mi rubbamu.

 

XVI

Eu mi ricordu …

Minàti, maistri, minàti, si fannu i mariòli,

virgàti nde spadhi  e nde chianti di mani

… virgàti mi nci jazzinu vajani …

Addiu carizzi … addiu caraviòli.

XVII

Prima e sicunda, terza, quarta e quinta,

nc’è cu’ cuntava e cu’ mintiva a giunta,

cinq’anni longhi e po’ finiru i scoli

ma nenti cchiù carizzi e nenti caraviòli.

 

XVIII

Quandu finiru i scoli elementari,

e’ scoli medii ndi vosinu mandari

 a riggiu, a melitu oppuru o’ siminariu

tutti cuntenti di’ libri e du vocabolariu.

 

XIX

Quantu sagrifici pi’ nostri genitori,

quandu rruvammu e’ scoli superiori,

rrati pi’ colleggi e pi’ l’abbonamenti

i soddi non bastavunu pi’ nenti.

 

XX

Laurii e diplomi sulu cu non vosi,

me’ patri ndi mandava in tutti i casi,

o’ castagnitu  da  matina a’ scuru

mi ndi ssicura nu megghju futuru.

 

XXI

I nati prima furu i’ gran duviri,

jutaru sempri i nostri genitori,

pi’ picciuli nasciuti pusturini,

rinunciando puru e’ so’ carrini.

 

XXII

Eu mi ricordu o’ tempu di vacanzi,

a matina nde campagni lenzi lenzi,

o’ pomeriggiu ndo paisi strati strati

cunsumandu scarpi a passiati.

 

XXIII

Eu mi ricordu l’anni da’ criscenza,

cu’ si llungau comu a nu passòlu,

cu’ misi panza mi ndavi cchiù prisenza

e cu’ cantava comu a l’usignolu.

 

XXIV

E mi ricordu quandu mi ducchjaru,

dicendu chi crisciva com’a nu chiuppu,

i me’ cuggini vinuti du mulinu

pi’ fari visita … a so’ zzì Pippinu.

 

XXV

Parsi chi mi tuccaru cu’ cucchiaru,

stava criscendu … era ndo sviluppu,

a criscenza … pi’ mia era riparu

ma po’ ristai … comu a menzu chiuppu

 

XXVII

Eu mi ricordu …

Ricordu c’o’ diploma nci rruvai,

pirdendu anni cu’ tanti bocciaturi,

rricupirandi cu’ libri e cu’ scritturi,

… a’ virgogna da me’ facci a’ lluntanai.

 

XXVI

E mi ricordu comu fussi ajeri

quandu a mè casa bussaru i carbineri

purtandu a cartullina pu’ surdato

pi’ dhu figghjolu ch’era natu mortu

ma di’ riggistri non fu cancillatu.

XXVIII

U me’ diploma è nu diploma sexy,

 u diploma cchiù sexy d’Italia

ndi tutti i materii i voti furu sex

nu sulu setti mi rruvinau … a media.

XXIX

Comu a Napuliuni Bonaparti

quandu nda purbiri e quandu nda l’artari,

spartiva sempri e cugghjiva a megghju parti

ma quantu voti nci  … dassava stari.

 

XXX

Ricordu puru a’ leggi  da’ natura

chi rrussigghjava i nostri sintimenti,

e si spirava a megghju vita futura

puru luntanu du nostru cuntinenti.

XXXI

E quandu a duminica, a’ missa i’ menzijornu

tutti fora da cresia alliniati

parivumu surdati già schierati

rubandu sguardi e suspiri di  bongiornu.

XXXII

Patruni du mundu, crisciuti, omini fatti,

parravumu  di tutti l’argomenti,

ma nenti cunsigghj supra i nostri atti,

erinu cosi nostri , erimu sapienti.

 

XXXIII

Erinu i tempi di’ corteggiamenti,

di’ sguardi e di’ surrisi prumittenti,

biglietti  a manu o spiduti ca’ posta

ma quanti ristavunu senza risposta.

 

XXXIV

Sonnira e spiranzi chiusi nda na busta,

poisii, belli palori … e fogghj  i’ rosa,

passìati a munti e a bbasciu senza posa,

cu’ rischju mi ndi pigghjinu ca’ frusta.

XXXVI

Sciarri e minacci fatti inutilmenti,

chidha da’ facci … non sapiva nenti,

passandu e spassandu mancu ndi guardava,

nudhu sapiva … nda  menti a cu’ pinsava

XXXVII

E quandu carcunu era furtunatu,

cu’ so’ bigliettu ndaviva na risposta,

era megghju …  s’ era … sbinturatu,

chi’ tuttu u paisi ncia faciva apposta.

 

XXXVIII

Giuvini belli chini di spiranzi

mprufumati chi dassavunu  fragranzi,

signurinedhi chiusi nde so’ stanzi

cu sentimenti chi ndavivinu d’avanzi.

 

XXXIX

Tempi duri pi’ giuvinotti belli,

masculi o fimmini era a stessa cosa,

vita difficili nde nostri stessi casi,

a tutti … nci parivimu ribelli.

 

XL

Finestri  aperti e tendìni ricugghjuti,

occhj cacìci e pinsèri scunchiuduti,

mammi e figghj sempri murmuriandu

si  carcunu cchiù pulitu sta criscendu.

 

XLI

Paisi ndegno, bastardu e fora manu,

mbidiusu,  menti curta  e maludicenti,

rriva dhu jornu chi non crisci ranu

si resti chiusu e non ti japri a’ menti.

 

XLII

Sintimenti puliti scanusciuti

occhjati di traversu  a ffui fui

palori o’ ventu i’ non si sapi cui,

ma danni e … famigghj rruvinati.

 

XLIII

Murmuru giriava tornu tornu

peggiu di’ bamparati d’intr’ o furnu.

Guardamundi sempri i’ ll’occhiu da’ ggenti,

… cunsigghju chi’ tinivinu i parenti.

 

XLIV

Pristandu ricchj e’ tanti maldicenti

cristhjani chi facivinu i mpicciusi,

a’ so’ palora non mbaliva nenti,

… erinu sulu storti e  mbidiusi.

 

XLV

Ma i danni certi voti erinu fatti,

trubulu nde famigghj scuncirtati,

guerra e’ giuvinottu dichiarati,

guardati mali comu cani e jatti.

 

XLVI

… E pi’ dari sazziu all’occhju da ggenti:

Dassulu stari, non faci pi’ ttìa, non bali nenti.

Cuncertu randi pigghjatu di’  parenti

a nenti sirbìu … ristaru … i sintimenti.

 

XLVII

Parenti e zziani tinivinu cunsigghj

non mi succedi u sbirgogna  famigghj,

guardati a vista da sira a matina

no’ mi nci scappa puru a fuitina.

 

XLVIII

Tempi mari, chini i’ sofferenzi,

bucca cuggiuta e nenti cumpidenzi,

libri chiusi e manuscritti nenti,

sulu u’pinseru … sarbatu nda menti.

 

XLIX

Eu mi ricordu i  tempi chi cangiaru,

u mundu prima o poi chi faci u giru,

i chiuppa randi chi si sderricaru

e i menzi chiuppa a guerra chi vinciru.

 

L

L’anni passaru … eccomu si’ passaru,

i giuvini crisciru, i vecchi si ndi jhiru,

i  figghj … patri  e mammi divintaru

e nui avanti e arredu comu o curdàru.

 

LI

Eu mi ricordu … sì, ancora mi ricordu …

Ssittatu  ndo bizzolu da me’ casa

fatta cu tant’anni i’ sagrifici,

sulu cull’aiutu da’ me sposa,

senza scunzari  nudhu di ll’amici.

 

LII

E penzu … penzu all’anni chi passai,

lavuru, suduri  … nghiuttun’ amari,

 tagghjatu  e  cuggiutu, ma rindutu mai,

e tanta forza … pi’ passari u mari.

 

LIII

Ssitata  i’ shjancu i mia nc’è na signura

vistuta i’ jancu nda so’ bella età,

ancora faci na bona figura,

mi dissi chi si chiama Nzianità.

 

LIV

Ma dha’ vicinu, npocu cchiù dha via,

passìandu ndo me’ ortu, supra a ghjaia,           

vistuta i’ griggiu nc’esti a me’ Vicchiaia,

e tutti i ddui … mi fannu cumpagnia.

 

LV

Nsina a chi ssù cu idhi staju tranquillu,

basta non mi veni  … l’umbra  nira,

chi ncuminciau mi gira mura mura,

ca’ trumba pronta pi’ l’urtimu squillu.

 

LVI

Dassindi an paci, vatindi pì ccamora, 

avimu chi fari, frati e soru ancora,

già chi patimmu pa’ troppa luntananza

e non pottimu aviri tanta cumpidenza.

 

LVII

Luntani pi’distinu nostru ssignatu              

cu’ sulu, o maritatu , e cu spartutu

a’ nostra vita nda tirammu avanti

cu’  nniputedhi e figghj fatti randi.

 

LVIII

Ora all’ottant’anni du cchiù randi,

tutti i sei ca’ larma chi ndi spandi,

comu shjuri spampanati nda l’aiòli,

vulimu ancora …carizzi e caraviòli.

 

LIX

E ora ridimu, sciucàmu i nostri larmi,

simu tutti ccà … grazzii  o’ Patreternu

nui, frati e soru, vincimmu nu ternu

pi’tuttu u restu non crijamu allarmi.

 

LX

Vi parsi chi finìu … ma non finìu ancora,

a cu’ ndi voli mali … u’ cacciamu fora,

e si ndavi a testa dura comu o’ mulu

u’ mandamu puru a … vaffanculu!

 

 

 

Ora però finìu pi’ ddaveru …..

Ora simu sazzii e ssimu commu a prima …

d’ora a nd’avanti dassamu stari a rima.

Nu “Viva piì tutti … Ciccia cumprisa,

France … a nostra cuggina canadisa.

Pi’ nostri mugghjeri e pi’ nostri cugnati,

pi’ chidhi diretti e pi’ chidhi qquistati,

pi’ l’urtimi ddu zii chi ndi ristaru

e pi’ tutti i cuggini,

pi’ chidhi luntani e pi’ chidhi vicini,

pi’ tutti i figghj nostri e i nostri niputedhi,

pi’ figghj di niputi chi’ sunnu pronniputi.

……. ma pu’ sì e pu’ no …….

Nu “VIVA” puru pi’ nnui fratelli Pellicanò.

 

Ed ora gli auguri :

Fratello Nino, piano piano sei arrivato agli ottant’anni, ridendo e scherzando e, qualche volta, piangendo. Guarda ancora avanti, non trascurando di guardare indietro. L’augurio più bello che ti possiamo fare, senza mettere limiti al tempo stabilito dal destino, è di ritrovarci ancora tutti qua, quando il fratello Mico avrà la tua età.  

Frape

03 giugno 2013